Dar, cateodata, desi visezi la imposibil, vei vedea ca "niciodata" e imaginar
Caci cateodata nu stii ce va urma, deci niciodata nu e totul clar.
Viitorul e viitor, prezentul nu se poate estima decat ca o secunda,
Iar daca trecutul a trecut, e doar o melodie fara note, e doar o crenguta fara umbra...
De cum deschidem ochii spre o noua zi, pare ca intreg universul ne surade. Zambim larg, in fata libertatii unei noi zile croite dupa visele noastre. Soarele abia s-a ivit, reflexia ii sclipeste la fereastra, ne stinghereste vazul inca nedefinit dupa iesirea din lumea viselor. Vedem insa toata frumusetea acestui nou inceput, cu puritatea unui copil... Inca devreme, ne ridicam curajosi spre o noua zi pe care ne-o vom zugravi in propriile tonuri.
La orice drum pornim mai intai cu spiritual - prin vis. Cand incepem a crede in realitatea acestuia, visul nostru devine, dintr-o schita de ganduri, o opera de arta din forme si culori. Astfel, incepem sa traim aievea realitatea propriilor ganduri...
Avem sansa unui nou inceput cu fiecare noua clipa care ne deschide calea catre viitor. Viitorul nostru e visul clipelor prezente, aspiratia ce se ascunde in spatele unei stari concrete. Ne construim viitorul din gandurile si iluziile ce le purtam in suflet chiar in acest moment. Timpul, unidirectional, impasibil fata de starile noastre subiective precum regrete sau amintiri, ne apare totusi ca o succesiune periodica de fenomene naturale si cosmice. Timpul pare ca isi revine intotdeauna la formele imprimate in tiparul legilor universale. Cand negura noptii cuprinde orizontul, putem avea totusi aspiratia unui nou rasarit de soare. Cand inca un an se deschide in istoria vietii noastre, devenim constienti de cei ce au trecut si cei care probabil vor urma. Cand o noua luna incepe sa isi scrie propria poveste, ne gandim sa-i oferim acestui penel magic intamplari memorabile. Adesea insa, zilele ce isi insusesc periodicitatea fireasca sub forma unei rutine conventionale trec, parca, pe langa noi. Pentru a infrunta trecerea timpului cu triumful unor fapte memorabile trebuie sa avem curajul de a ne cladi viitorul conform propriilor visuri.
Inceput de luna... De fapt, doar inceputul unei noi clipe, in care putem fi ceea ce ne dorim. Trecutul, in fond, este ceva fictiv, caruia ii dam un potential anume doar cand il constientizam sau reamintim. El e lumea apusa a gandurilor noastre - lume de iluzii. Propria noastra piesa de teatru. Nu suntem altceva decat actori in teatru vietii, iar realitatea noastra concreta este doar o scena a carui scenariu se cerne din gandurile care ne definesc momentul prezent.
Fereastra-i larg deschisa si-n departare totul e neclar, nedefinit...
Te uiti atent si-ncerci sa lamuresti misterul ce se-ascunde-n infinit.Cu gandul ce iti zboara ca frunza in voia adierii vanturilor,
Din fire de nisip fin si marunt va aparea furtuna gandurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu