Unele lucruri se stiu. Si inca sunt relative...
Unele lucruri se intuiesc. Prin ele imaginatia prinde aripi.
Multe doar se cred. Iar, mai presus de manifestarea lor subiectiva in plan fizic, exista o singura certitudine: realitatea existentei lor este absoluta in planul abstract. Ele sunt o parte din suflet.
A defini un anumit lucru presupune mai intai cunoastere. O definitie este precum o atribuire simbolica, un "compromis" pe care un ideal abstract il face concretului. Un cuvant este precum o moneda de schimb intre doua suflete, simbolul unui gand, o realitate de o clipa.
In sens etimologic, cuvantul filosofie provine din greaca (φιλοσοφια) si inseamna dragoste de intelepciune. O definitie insa, nu poate fi decat o metafora, o singura perspectiva asupra aceluiasi adevar ce poate fi vazut din nenumarate unghiuri. A atribui unui termen un sens strict limitat la suma trasaturilor ce il definesc nu constituie finalitatea - caci fiecare noua notiune poarta cu sine, in spatele simbolului in sine, un infinit de semnificatii.
Dupa cum spunea Oscar Wilde, "a defini inseamna a limita". Mai presus de subiectivitatea redata de cuvinte, mintea umana este libera pe taramul cunoasterii. Cunoasterea e destinul ratiunii noastre - si doar ea ne da dreptul si posibilitatea de exprimare. A dezbate corectitudinea interpretarii unui lucru subiectiv este o initiativa fara sens - orice semnificatie ramanand, asadar, deschisa unei minti ce o poate accede prin propriile resurse. Filosofia este o stiinta a sufletului. In acest sens, poate fi considerata o forma de arta. Insa ea nu cauta, precum arta, sa individualizeze simbolic o anumita reflexie subiectiva a spiritului, ci sa ajunga chiar la esenta acestuia, la adevar.
Cel mai mare pacat al constiintei este ignoranta. O minte lipsita de cunoastere si vointa este prizoniera instinctelor primare si manipularii din exterior. Adevaratele idealuri sunt stabilite doar de noi insine, si nu se rezuma la conventii sociale. Acest fapt nu exclude posibilitatea existentei unui adevar universal, insa, ca sa il putem afla, trebuie sa ne directionam vointa in sensul cautarii lui. In spatele aparentelor, exista ceva care merita lupta spirituala, iar scopul final al inlaturarii tuturor aparentelor ce ne guverneaza existenta este regasirea unei stari interioare optime. Astfel ca, daca alegem sa numim cautarea adevarului filosofie, scopul ei va fi descoperirea idealului.
Lumea, in esenta, e simpla, si sigurul lucru complicat e universul nostru de iluzii si amagiri, cu care incercam zadarnic sa ne armonizam o existenta dezechilibrata, scindata intre bine si rau, intre dorinte si imposibilitatea realizarii lor, intre adevar si aparenta. Viata fiecaruia dintre noi este un mozaic filosofic, pentru ca, mai mult sau mai putin constient, ne pierdem in contemplarea fiecarui ciob, a tuturor iluziilor in care lumea s-a fractionat, cand tot ce speram cu adevarat este de a reuni totul in esenta originara, imagine a idealului.
Calea ne-o putem alege numai noi insine, iar viitorul ni-l scriem cu fiecare clipa care trece. Stapani supremi ai liberului arbitru, dictam, de fapt, intr-o lume incompatibila cu idea de absolut, legea existentei propriei fiinte, limitate de timp si spatiu, nu insa si in gandire. Caci gandirea noastra, potentialul interior - acestea sunt infinite, desi nu vom putea nicicand sa le manifestam in totalitatea lor. Totul, in viata, se rezuma la o alegere, si tot ceea ce putem spera, si ceea trebuie sa cautam, este ca ea sa fie cea corecta.
Menţine-ţi gândurile pozitive pentru că gândurile tale se transformă în cuvintele tale.
Menţine-ţi cuvintele pozitive pentru că ele se transformă în acţiunile tale.
Menţine-ţi acţiunile pozitive pentru că acţiunile se transformă în deprinderile tale.
Menţine-ţi deprinderile pozitive pentru că ele se transformă în valorile tale.
Menţine-ţi valorile pozitive pentru că valorile se transformă în destinul tău.
(Mahatma Gandhi)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu